Oare Sunt un Porc?

Troaca Comunitara

No menu assigned!

Te cunosc dupa GENERIC, Cenusareasoooo! – partea a doua

Comunitatea OSPVinericiletaTe cunosc dupa GENERIC, Cenusareasoooo! – partea a doua

Te cunosc dupa GENERIC, Cenusareasoooo! – partea a doua

Continuarea cronicii despre Vinericicleta din 21 august 2015, prima parte o gasiti aici

Inca nu am plecat de la A1, am stat cu totii sa dam banii la nota astfel incat sa iasa ficsi, fara spaga pentru servicii inexistente. Am coborat in strada. Ploaia se intetise. M-am felicitat ca intre timp ducandu-ma sa iau ceva din portbagaj am zis ca e mai bine sa mut masina in fata barului. Nu de alta dar nevasta-mea sufera de “cret”, cum da de umezeala i se increteste parul indiferent de cat de tare a tras de dansul sa-l intinda. – Niciodata nu mi-am putut explica de ce oamenii sunt nemultumiti cu ce au, tot timpul vrem sa avem sau sa fim altfel decat suntem: daca ai parul cret vrei par intins, daca ai ochi albastri te gandesti ca daca erau negrii erai mult mai interesant sau interesanta si tot asa. Mi s-a intamplat inclusiv mie. Proaspat absolvent de adolescenta ma mandream cu o podoaba capilara lunga pana la umeri. Parul meu era ondulat atunci (acum nu mai e deloc) iar eu, conform regulii de mai sus, bineinteles ca imi doream sa fi fost drept asa ca trageam intr-una de el ca sa para cat mai intins. Intre timp am fost parasit nu numai de podoaba capilara, in sens stilistic, ci si de par, de tot. – Pentru toate considerentele considerate (sic!) am mutat masina in fata barului gandindu-ma la bunastarea intinsului de par al nevesti-mii in principal si la confortul nostru in secundar.

Pe langa Barbut in masina l-am mai luat pe Marian cu o prietena si am pornit spre  Beraria H unde de la intrarea in parcare ne-am confruntat cu o mare de masini. Am trecut pe langa cerberii parcagii care vamuiau aproape toate masinile care intrau in incinta parcarii oferind ca parola sintagma ” Merg la H”. La auzul  parolei li s-a inmuiat vigilenta si ne-au lasat sa intram, astfel am reusit sa ma salvez de la o decapitalizare de 1,5 lei. In ritm de melc, parte din carnatul de masini, am inceput sa bajbaim dupa un loc de parcare pe care l-am gasit destul de greu, chiar in incinta parcului gasind bariera deschisa din considerente de aprovizionare.

Bilet la concert Generic

Bilet la concert Generic

La intrarea in berarie ne-au intampinat doua duduite ce-si aveau “biroul” pe un butoi si care ne-au incasat taxa de intrare la concert, 20 de lei de fes. E aproape la fel de ieftin ca la Antipa, m-am gandit, asociind ideea de vechi care-mi inunda cutia craniana ori de cate ori ma gandesc la muzeul de stiinte naturale, cu senectutea actelor artistice ale Formatiei Vocal Instrumentala Generic.

In planul imediat am dat de un un nene, ca o statuie, imbracat intr-o tinuta similara cu a celor de la BGS, o bluza albastra cu pantaloni negri, doar ca in partea stanga a pieptului nu am regasit marca binecunoscutei firme de paza ci Toto Security. Cum sa iti pui numele firmei de paza Toto? Cand ma intalnesc cu numele asta nu imi aduc aminte decat de catelusul dragalas al lui Dorothy din Vrajitorul din Oz. In niciun caz nu imi inspira vreun sentiment de teama, de circumspectie sau confort la aparitia sa in ipostaza protectiva pe pieptul vreunui paznic.

Masa noastra

Masa noastra

Masa noastra era chiar ultima, situata in capatul berariei. Nu am putut sa nu remarc ca toate mesele erau ocupate, beraria cat un  hipodrom, era plina ochii. Pe scena canta Alexandra Ungureanu acompaniata de un nene cu o chitara, intr-o atmosfera folkista. La masa, au inceput caterincile legate de cutuma conform careia in deschiderea concertului oricarui star canta cate un artist care tinde sa atinga notorietatea celui pe care ii preced, si cum ca Alexandra Ungureanu canta in deschidere la concertul Generic. Acum, la doua zile dupa concert, gandind la rece chiar capata sens treaba cu notorietatea. Cine nu a auzit de Generic?

Ne-am instalat la masa si conform cererii lui Razvan am mobilizat pe toata lumea sa facem o poza de grup pe care sa o folosim ca imagine de fundal in site-ul nostru. Cand ne trageam mai cu sarg in poza, cu coada ochiului am vazut silueta lui Nea Dan Ciotoi, solistul formatiei Generic, undeva la etaj intr-o zona care aduce cu un fel de balcon plin de strapontine pentru vulg. M-am gandit ce furori as face daca as face o poza cu maiestru’. Am prioritizat ideea si am rostuit-o in zona “de facut” a mintii urmand ca imediat ce terminam cu selfie-urile de grup sa o pun in practica. Procesul de facut poza a implicat, pe langa mobilizarea tuturor in spatele meu, si batul de selfie iar in momentul in care toata lumea era gata, adunata in spatele meu, pentru cel mai tare selfie, cu maini ridicate, cu onomatopee de tot felul, toti fluturand biletele de intrare pe care scria cu pixul Generic mi-a sunat telefonul. Era Dragos, care nu mai verificase evenimentul pe facebook si se dusese la Energiea, una din locatiile care din motive de indisponibilitate a fost eliminata, dar asta cu vreo doua zile inainte. I-am raspuns explicandu-i din prima unde suntem, mi-am primit ocara de la el si am inchis. Am facut selfie-ul.

Ne-am imprastiat, luandu-ne locul fiecare la masa iar eu m-am apropiat de Marian impartasindu-i ideea mea de a face o poza cu Nea Dan. Nu a trebuit sa il conving ca m-a urmat neconditionat in aventura instantaneului care urma sa ne faca celebrii in comunitatea noastra. Pe masura  ce ne apropiam de Nea Dan, m-am gandit sa fac si un mic video in care sa-l pun sa ne repete celebra fraza din reclama imbecila cu Reumatic Gel, pentru hazul fanilor dar nu am avut curajul sa i-o cer. Cert e ca omul, foarte civilizat, la cererea noastra care a sunat cam asa: “Nea Dane, sa-ti dea Dumnezeu si Maicuta Domnului sanatate, faci o poza cu noi, te rugam?”, a dat curs fara sa cracneasca.

Noi si Nea Dan

Noi si Nea Dan

I-am multumit frumos si ne-am intors pe acelasi drum pe care am venit, eu devansandu-l pe Marian cam cu juma de metru in timp ce imi spunea intr-una, intr-un mod clandestin, “Nu rade, nu rade, nu rade…”. Am marit pasul ca sa ajungem mai repede la masa, sa le arat isprava noastra celorlalti si sa ne putem rade in tihna. A fost unul din momentele culminante ale serii, dar dupa cum intuiti nu si unicul.

Ne-am ras, am pus imediat poza pe facebook in eveniment si pe pagina OSP dupa care ne-am asezat la masa fiindca ne venise ce comandasem de baut si mancat. De baut am baut limonada iar de mancat mi-am comandat o varza calita pe care am consumat-o cu un rest de snitel ramas de la nevasta-mea. Intre timp a ajuns si Dragos.

Ma bucura tare mult faptul ca in cadrul comunitatii OSP s-a format  nucleul acesta de consumatori de Vinericicleta  (Vineristicleta). Sunt cativa nelipsiti si din ce in ce mai multi cei care incep sa frecventeze cu regularitate intalnirile noastre saptamanale. Este extrem de interesant sa vezi oameni care nu se cunosteau pana acum o luna cum empatizeaza si cum se distreaza impreuna, cum discuta, cum schimba idei sau cum fac tot felul de sotii. Ma uit in jurul meu si vad oameni veseli, oameni care impartasesc experiente si emotii fara prejudecati sau restristi. Vad oameni liberi.  Vad un Marian Ciufu, un personaj, un om vesel, jovial si foarte sociabil. Vad un Nasul Garga, un om cu un umor fantastic si cu o disponibilitate la distractie remarcabila. Vad un Valica care sub o paradigma comportamentala “de cartier” usor de identificat si specifica habitusului sau (atentie! nu este o critica, doar o constatare), este un personaj cu un umor special, foarte educat si la locul lui. Vad un Andrei Dobre, pe care imi face placere sa-l descopar, un tip mai rezervat care are “fotografobie” ferindu-se cu obstinatie sa fie fotografiat sau sa apara accidental in vreo poza. Vad un Ciprian Fulgescu, un bonom neaos, un oltean de o jovialitate remarcabila si cu un umor pe masura. O vad pe Veronica care deja se identifica cu comunitatea noastra atat de bine incat nu exista manifestare la care sa nu te asptepti sa o gasesti si care anima orice adunatura cu simpla ei prezenta. Doresc sa consemnez ca a fost singura care a primit calificativul de mare dansatoare de la Ciprian, fiind de altfel singura care i-a putut tine piept balerinului oltean. Si mai cati, as vrea sa ii mentionez pe toti Doina, Florin, Cristina, Corina, Alexandru etc,dar divaghez prea tare de la subiectul abordat. O sa tot am ocazia sa ii mentionez in descrierile vinercicletelor viitoare.

Inceputul prestatiei mult asteptate a lui Nea Dan si a formatiei Generic s-a desfasurat ca la casele mari, lumina s-a stins, multitudinea de fascicule colorate ale reflectoarelor strapungeau bezmetice obscuritatea intunericului voit coborat asupra multimii din berarie. Un murmur general in crestere, emotii, vine Nea Dan, fluieraturi, chiote, aplauze, un vacarm si  o energie impresionanta toate au culminat cu eruptia de strigate si aplauze odata cu aparitia pe scena a formatiei si solistului mult asteptat.

Formatia Generic este o formatie de la inceputul anilor ’90 care a inventat si perfectionat muzica cocalareasca. Precursori ai manelistilor de azi insa mult mai putin grotesti canta un melanj de muzica greceasca, pe ritmuri turcesti si cu o puternica componenta romaneasca de slagar. Hiturile lor precum, Cenusareasa, Mona, In statie la Lizeanu, Printisorul meu etc, de sorginte estivala fac parte din bagajul cultural al generatiilor din ecartul e varsta 30-50 de ani.

Un alt personaj al serii interesant de a fi mentionat in povestioara mea este un fotograf, tinerel, foarte atent care ne-a facut magneti de frigider cu pozele pe care ni le-a facut si care a fost intr-atat de amabil incat sa ne transmita pozele facute pe email. Numele sau este Mihai Popescu si este un tip misto.

Instantanee de vinericicleta

Instantanee de vinericicleta

11059482_1051310481547201_8340167571186448710_o 11922802_1051310468213869_3990273851383015478_o 11953619_1051310298213886_3676047169999116740_o 11884698_1051310294880553_7201896909968067699_o 11879268_1051310291547220_2738909908733966490_o

 

Si uite asa s-a terminat prima parte a concertului dupa aprximativ o ora si ceva. Cand m-am apucat sa relatez evenimentul nu credeam ca va fi atat de mult de scris ceea ce nu e rau avand in vedere ca Vinericileta implica multe lucruri. In a treia si ultima parte am sa va povestesc despre Vanessa, cea care a cantat cat s-a odihnit Nea Dan si Formatia Vocal Instrumentala Generic. si bineinteles a doua parte a concertului.

Hai cu Shareu'!
Da-mi niste stele!
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...

2 Comentarii

Poti lasa si tu un Comentariu folosind forma de mai jos.

Comenteaza daca te tine

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Newsletter

  • Aboneaza-te la Newsletterul nostru si primeste gratuit articolele pe email de indata ce apar pe blog.

Salvam Teatrul!

"Am nevoie de renovare, nu joc teatru!" - Teatrul Bazilescu

  • O campanie de responsabilizare sociala a comunitatii "Oare sunt un porc?"
  • Sign | Join

Comentarii Recente

[sc:index-extra]