Comunitatea OSP

Blogul Comunitar

Povestile lui Marco – Episodul 1

În care, după ce primește o moștenire, Calust Aznavurian își propune să revoluționeze arta scrisului puricesc

Mă numesc Calust Aznavurian și sunt purice scriitor. Strămoșii mei nu purtau acest nume ciudat și oarecum parvenit. Tatăl meu l-a adoptat, după unii, într-o după amiază când, ascultând la pick-up faimoasa melodie La bohème, a fost atât de încântat încât pe loc și-a schimbat numele din Hardașian în Aznavurian. Alții spun însă că motivele schimbării numelui au fost foarte diferite și că tatăl meu, Bedros, ar fi dorit să-și ascundă, în vremurile grele ale comunismului, originea etnică. După părerea mea, ipoteza este cu totul fantezistă. Bedros Aznavurian era mândru că aparține neamului puricilor armeni și și-ar fi apărat strămoșii, cu toate riscurile. Mai degrabă cred că de vină este damblaua lui cu muzica franțuzească.

Arhiva puricilor armeni, adunată de-a lungul generațiilor și care în prezent se află pe coapsa stângă a lui Smith, un șoricar bătrân dintr-o mahala a Erevanului, atestă că primul meu strămoș a fost purice majordom în pletele crețe ale unui bichon maltez de la Mănăstirea Geghard. Următoarea generație era deja mutată în capitala noastră Erevan și, până în secolul al XIX-lea, hardașienii s-au ridicat la cele mai înalte ranguri ale nobleții puricești.

O schimbare radicală s-a petrecut însă cu străbunicul meu, Antim Hardașian. Mânat de un spirit de aventură nespecific familiei noastre și neamului puricesc, acesta a sărit în urechea dreaptă a unui dog german aparținând unui englez singuratic, călător prin părțile noastre. Ultimele lui cuvinte, când și-a părăsit familia, au fost: ”Think big!”. Deși e prea puțin probabil să le fi exprimat chiar în engleză – în familia noastră nu se vorbea, în afară de armeană, decât rusa și turca – cele două cuvinte au fost transmise de-atunci, din generație în generație, ajungând, iată, până la urechile mele.

La origine, neamului puricilor nu-i plăcea să scrie și să citească. În saloanele din Erevan, cea mai distinsă activitate este, sau mai degrabă era, scărpinatul după urechi. Gloata puricilor nu știe să se scarpine după urechi. Ea nu știe decât să muncească. Totuși, atunci când unui purice îi trecea prin cap să se apuce să scrie o poezie sau un roman, era luat peste picior, era hărțuit și apoi mutat în zona labei, acolo unde pielea câinelui este mai groasă, iar părul răsfirat și plin de noroi. Literatura puricească a fost, de aceea, produsă în cea mai mare parte de către falși scărpinători, adică de purici de neam bun, care cu un braț se scărpinau după ureche și cu alt braț foloseau pe ascuns condeiul. Astăzi, când trăim în democrație, puricii care scriu nu mai sunt luați în serios. Unii scriu cu trei piciorușe o dată, dar scrisul lor nu duce la nimic, căci – aici voiam să ajung – oricât de elevați ar fi, puricii scriu numai despre purici.

Eu, Calust Aznavurian, sunt primul purice care a ieșit din cercul strâmt al neamului său, purice capabil nu doar de o gândire cosmopolită, ci și globală. Într-o dimineață de vară, în timp ce mă scărpinam pe spate destul de mult, gândindu-mă la cuvintele străbunicului meu: ”Think big!”, am avut o revelație privind locul nostru puricesc în cadrul Universului. Atunci mi-am dat seama pentru prima dată de legătura indisociabilă dintre purice și câine, ba chiar de legătura indisociabilă dintre câine și om. Practic, nu putem înțelege condiția puricească fără a înțelege, înainte de aceasta, condiția câinească și, la limită, condiția umană. Omul este un animal ciudat, greu de înțeles. Nu-i de mirare că puricii au ajuns să nu mai poată locui pe corpul lui decât în condiții extreme și numai la exemplare izolate. Pe lângă aceasta, cred că numai analiza comparativă a vieții puricelui cu viața câinelui și, dacă e nevoie, cu viața omului poate să ofere o înțelegere adevărată a rostului puricelui și a sensului vieții sale.

Acum câteva luni, când, la Spitalul Puricilor Incurabili, i-am povestit despre proiectul meu de a cerceta natura globală din perspectiva puricelui, tatăl meu, Bedros Aznavurian și-a luat de la gură sursa de aer și, tușind tot mai greu, mi-a spus:

-Crezi că vei găsi în România surse de finanțare pentru un astfel de proiect? Gândește-te. Doar dacă găsești ceva pe fonduri europene. Apoi, nu cred că vei învăța mai multe de la câine sau de la om decât se află în inima ta mare de purice.  Vezi, dragul meu Calust, în anii ’60, când eu și cu maică-ta eram hipioți și ascultam toată ziua Beatles (pasiunea pentru Aznavour a venit după 40 de ani), am învățat pentru totdeauna un lucru, și anume că nu contează decât ceea ce ai în inimă, in your heart, mă înțelegi? Do you understand?

Acestea au fost ultimele lui cuvinte. Ca și străbunicul meu, a spus ultimele cuvinte în engleză. La câteva zile după aceea, am aflat că moștenisem de la tatăl meu o avere considerabilă, alcătuită în cea mai mare parte din proprietăți imobiliare revendicate după 1989.

– Calust, ai avut un tată extraordinar, e timpul să scrii, mi-am spus.

Am publicat aici începutul.

Hai cu Shareu'!
Da-mi niste stele!
1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (6 votes, average: 4.50 out of 5)
Loading...
Profile photo of Arthur Suciu
Scrijelit de:

4 Comentarii

Poti lasa si tu un Comentariu folosind forma de mai jos.

Comenteaza daca te tine

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Newsletter

  • Aboneaza-te la Newsletterul nostru si primeste gratuit articolele pe email de indata ce apar pe blog.

Salvam Teatrul!

"Am nevoie de renovare, nu joc teatru!" - Teatrul Bazilescu

  • O campanie de responsabilizare sociala a comunitatii "Oare sunt un porc?"
  • Sign | Join

Comentarii Recente

 
  • Gandul zilei de Gicuta

    Omul este o persoana umana!

Evenimente Curente

Afla primul ce se intampla la noi in Comunitate.

 
 
Salvam Teatrul!

Salvam Teatrul de vara din Parcul Bazilescu

  • "Am nevoie de renovare, nu joc teatru!" - O campanie a Comunitatii OSP
  • Sign | Join
 
 
Aegerile OSP

Comunitatea de Proiecte - Un Eveniment OSP 2016

  • Implica-te si tu! Voteaza Proiectul tau preferat sau propune un Proiect si devino admin OSP!
  • Participa | Trimite