Comunitatea OSP

Blogul Comunitar

Mecanica fericirii

Ce este fericirea? Starea aceea de beatitudine, de mulțumire și de împlinire, pe care o simți în raport cu acțiunile tale și cu efectul social al acestora. Fericirea este egoistă și altruistă (socială).


În ultima vreme am citit tot felul de lucrări despre fericire sau mecanica fericirii. Ce este, cum o percepem, care sunt cauzele ei, efecte etc? Chiar nu știu ce m-a apucat. Mi-am facut o recenzie a cărților pe care le-am mai citit pe tema asta, cu scopul clar de a-mi stabili un cap de pod, un punct de plecare în odiseea lecturii mele. Am început cu Bertrand Russell, un elegant si savuros filosof englez care considera că, pentru a întelege ce este și cum funcționează fericirea trebuie, înainte de toate, făcută o analiză a nefericirii, cu identificarea exactă a aspectelor incidente ei, clasificarea și categorisirea ei. În accepțiunea filosofului englez această fază a conștientizării nefericirii este imperios a fi parcursă pentru a putea întelege conceptul de fericire. Concomitent cu Russell am citit Ecleziastul din Biblie, carte considerată că ar fi scrisă de înteleptul Rege Solomon. Ecleziastul este o declaratie a deznădejdii. Este, dacă îmi permiteți o metaforă, un eseu scris de Sisif. Laitmotivul cărții este “totul este deșertăciune și goană după vânt”. Este o lucrare închinată nefericirii, concept care trebuie înteles pentru a atinge revelația fericirii.

O altă teză despre fericire am găsit-o în cartea lui Simon Sinek – Liderii mănâncă ultimii – care este un studiu antropologic al organizațiilor economice contemporane realizat în cheia leadership-ului, o bucată importantă din carte fiind afectată explicării mecanismului biochimic al fericirii, adică secrețiilor hormonilor fericirii. Acesta este cocktailul despre care vreau să vă vorbesc în acest articol. Este vorba de endorfină, dopamină, serotonină și oxitocină, hormoni care odată secretați ne induc o stare de bine, de unde și considerarea lor drept hormoni ai fericirii.

O altă împărțeală interesantă a celor 4 hormoni mi s-a părut distribuirea lor în două categorii: hormoni egoiști și hormoni altruiști sau sociali. De ce mi s-a părut interesantă împărtirea lor în cele doua mari categorii? Fiindcă și fericirea mi se pare că se împarte în egoistă și socială. Egoistă când o experimentăm (simțim) la nivel individual și altruistă sau socială când împărtașim sentimentul in interactiuni sociale.

După efectele lor, hormonii fericirii au următoarele caracteristici: endorfina ne ajută să ne depășim limitele fizice atenuând durerile musculare cauzate de efortul fizic susținut, dopamina ne dă starea de bine pe care o avem ori de câte ori ne depăsim sau îndeplinim un obiectiv stabilit, serotonina este responsabilă cu recunoașterea noastră socială ca elemente valoroase pentru indivizi sau grupuri sociale și oxitocina este responsabilă cu apropierea dintre noi, cu sentimentul de apartenență, mai simplu spus, cu iubirea.

Hormonii fericirii, secretați discreționar și disproporționat pot transforma sentimentul de fericire într-unul de torment, de chin prin secreția de cortizol, hormon al stresului. De exemplu, dacă secretăm prea multă dopamină fără a secreta hormonii altruiști cum ar fi serotonina sau oxitocina, la nivel personal putem atinge o stare de bine prin atingerea sau îndeplinirea obiectivelor propuse, dar acțiunile noastre, în contextul social, să creeze mai mult disconfort și implicit să inhibe secreția de serotonina necesară pentru formula fericirii. Este momentul în care ne simțim nesiguri în mediul social și ne crește secreția de cortizol care aduce stresul. În alte cuvinte trebuie sa fim atenți la acțiunile noastre și la efectele pe care acestea le au la nivel de interacțiune socială. Întotdeauna trebuie să fim atenți la contextul în care ne desfașurăm astfel încât să păstrăm echilibrul secrețiilor de hormoni, tot timpul trebuie sa urmărim atingerea raportului alchimic de secreții hormonale astfel încât sentimentul nostru de fericire să nu fie pângărit de neajunsurile interacțiunilor prejudiciatoare pentru partenerii noștri sociali.

O altă concluzie la care am ajuns este că abundenta contemporană, faptul că nu mai facem niciun efort pentru procurarea hranei, nu face altceva decât să ne inhibe secreția de hormoni egoiști și să ne amplifice sentimentul de deșertăciune, de lipsă a mizei în demersul nostru de a ne procura hrana cotidiană. Față de situația actuală, când accesul la hrana este mai mult decât facil, în epoca primitivă grupul vânătorilor din cadrul tribului treceau prin etape clare care se încheiau cu secreții echilibrate de hormoni ai fericirii. Vânătorii aveau clar nevoie de endorfină pentru a putea depune eforturi fizice importante în hăiturirea vânatului, în pasul următor, odată cu uciderea vânatului, secreția de dopamină marca îndeplinirea obiectivului pentru care vânătorii au plecat din trib, întorși cu vânatul, secreția de serotonină însoțea recunoașterea și recunoștința tribului pentru efortul făcut de vânători iar oxitocina strunea sentimentele de apartenență, de apropiere a tribului sau a unora față de vînători. În zilele noastre, lipsa încercărilor și a efortului necesar procurării hranei diminuează consistent sentimentul satisfacției personale, al fericirii egoiste, lucru care influențează în mod direct proporțional și recunoașterea și sentimentul de apartenență socială, adică al fericirii sociale – altruiste.

Oare așa se poate explica valul de divorțuri în rândul cuplurilor din ecartul de vârstă 30-45 de ani? Oare așa se explică creșterea tendințelor suicidale în rândul tinerilor? Cred că un strop de biochimie ar trebui explicat celor mici astfel încât, conștienți fiind de mecanismul fericirii să se educe și să încerce să mențină echilibrul cocktail-ului fericirii, proporția alchimică a secrețiilor hormonilor fericirii.

Tot ce pot să vă spun este că regăsesc mecanica fericirii în orice demers întreprindem, domestic sau curicular. De la interacțiunile profesionale pe care le avem cu colegi sau clienți la cele domestice cu soții sau copiii.

Transpusă unui mit celebru, cel al lui Sisif, astazi, dupa ce am încercat să îi explic fiicei mele (un copil de 10 ani) mecanica fericirii, am întrebat-o când crede ea că Sisif era fericit și răspunsul nu a întârziat să apară: Când Sisif ajungea cu pietroiul în vârful muntelui. Continuându-i ideea ți amestecând-o cu senzația de deșertăciune pe care o încercam din pricina abundenței i-am ridicat problema sensului existenței pe care Sisif, dincolo de interpretarea concupiscentă a mitului sau, îl regăsea de fiecare dată când vedea pietroiul rostogolindu-se la baza muntelui. Existența sa își relua ciclul firesc și povestea sa, chiar unidimensională, continua pentru un alt ciclu iar Sisif mai exista pentru înca un ciclu.

Cert este ca am avut o discutie tare interesanta cu a mea copila asupra mecanicii fericirii. Mintea unui copil este minunata si absolut creativa cand e vorba de a surprinde aspecte la care nici nu te-ai gandit. Concluzia a fost ca, spre suprinderea mea, singurica fii-mea si-a explicat mecanismul fericii in demersul cantatului la pian. Este prima oara cand imi vad copilul relativ satisfacut pentru explicatia personala pe care si-a dat-o pentru cantatul la pian, respectiv: endorfina o ajuta sa treaca peste momentele de incercare fizica a musculaturii manutelor, dopamina ii ofera satisfactia atingerii obiectivelor diferite de performanta, serotonina ii invadeaza corpusorul la ovatiile si aplauzele de care are parte la recitaluri si oxitocina ii confirma dragostea pe care i-o purtam.

Exista speranta, in conditiile in care un copil de 10 ani a inteles mecanismul fericirii, sunt mai mult decat convins ca, si la nivel de societate, daca oamenii ar intelege cum functioneaza dinamica fericirii, lumea ar deveni in mod cert mai buna.

 

Comenteaza daca te tine

Your email address will not be published. Required fields are marked *

 
  • Gandul zilei de Gicuta

    Omul este o persoana umana!

Evenimente Curente

Afla primul ce se intampla la noi in Comunitate.

 
 
Salvam Teatrul!

Salvam Teatrul de vara din Parcul Bazilescu

  • "Am nevoie de renovare, nu joc teatru!" - O campanie a Comunitatii OSP
  • Sign | Join
 
 
Aegerile OSP

Comunitatea de Proiecte - Un Eveniment OSP 2016

  • Implica-te si tu! Voteaza Proiectul tau preferat sau propune un Proiect si devino admin OSP!
  • Participa | Trimite